Despre PC-uri

Încă din anii 1980 majoritatea calculatoarelor mici sunt PC-uri, deci compatibile din punct de vedere hardware cu PC-urile inițiale ale firmei IBM care se numeau IBM PC. Ele folosesc procesoare fabricate de firmele AMD sau Intel, desigur însă mult mai rapide decât cele folosite inițial de IBM.

O caracteristică distinctivă este modularitatea PC-urilor: chiar fără a fi specialiști, utilizatorii pot modifica, extinde sau schimba cipurile de memorie, placa de bază, plăcile de extensie, discurile dure și chiar și sistemul de operare.

Din punctul de vedere al hardwareului există multe modele și tipuri constructive de PC-uri. Printre modelele constructive actuale de succes (în 2011) se numără de exemplu cele de tip „PC tabletă” (din engleză de la Tablet PC).

Numărul de PC-uri aflate în uz în lume a depășit pragul de 1 miliard în iunie 2008 .

Prin contrast, există și computere personale mici, portabile, care nu sunt PC-uri (au o altă arhitectură decât calculatoarele personale de tip PC). În ziua de azi ele sunt fabricate de ex. de către companiile Apple (familia de calculatoare Macintosh), Hewlett-Packard, RIM, SGI, divizia Sun Microsystems a companiei Oracle și altele. 

De asemenea, strict vorbind, nici aparatele „inteligente” de tip smartphone și nici unele computere tabletă ca de ex. iPad, nu sunt PC-uri, deși aparțin marelui domeniu de calculatoare personale.

Piața și vânzările de PC-uri

În anul 2008 piața mondială de calculatoare personale de tip PC a crescut cu 11,6 % până la 299,4 milioane unități. În 2005 s-au vândut 218,5 milioane de unități PC, față de 189,5 milioane de unități vândute în 2004.

În perioada ianuarie-septembrie 2008 asamblatorii locali de PC-uri din România au vândut aproximativ 325.000 de unități.

La sfârșitul anului 2008 vânzările de laptop-uri le-au depasit pe cele de PC-uri de tip desktop. Până la începutul anului 2011 laptop-urile au ajuns să reprezinte un sfert din vânzările totale de IT, PC-urile de tip desktop rămânând mult in urmă

iPhone 6 în România

Magazinele online din România încearcă să profite de entuziasmul creat în rândurile fanilor Apple de lansarea noului iPhone 6. Un comerciant acceptă precomenzi pentru cele două smartphone-uri, la preţuri care încep de la 3.500 şi ajung la 5.000 de lei.

Magazinul online QuickMobile acceptă, din 10 septembrie, precomenzi pentru cele două modele iPhone lansate în această săptămână. Acestea vor ajunge în România, potrivit unui anunţ al magazinului, pe 19 septembrie. Pentru marii fani Apple din România, aceasta este vestea bună. Vestea foarte proastă sunt preţurile noilor telefoane.

„Publicul va avea ocazia, începând cu 19 septembrie, să cumpere primele terminale iPhone 6 şi iPhone 6 Plus în premieră în România. Preţurile pornesc de la 3.499 de lei pentru modelul iPhone 6 de 16 GB. Mai mult, QuickMobile demarează din 10 septembrie şi o campanie de pre-comandă pentru cele două noi modele Apple”, se arată într-un comunicat al magazinului.

Pentru cel mai ieftin model, iPhone 6, cu capacitate de stocare internă de 16 GB, comerciantul cere un preţ de 3.500 de lei (peste 1.000 de dolari). Cel mai scump model, iPhone 6 Plus cu capacitate de stocare internă de 128 GB, costă, la QuickMobile, 5.000 de lei (aproape 1.500 de dolari).

Cel mai scump iPhone 6 Plus (128 GB) va costa în SUA 950 de dolari la liber, iar iPhone 6 (16 GB) va putea fi achiziţionat cu 650 de dolari fără abonament. 

iPhone 6 şi iPhone 6 Plus vor fi disponibile oficial, începând cu 19 septembrie, în SUA, Australia, Canada, Franţa, Germania, Hong Kong, Japonia, Puerto Rico, Singapore şi Marea Britanie. Deşi la preţul la care terminalele sunt achiziţionate dintr-una din aceste ţări (foarte probabil una din Europa) se adaugă costurile cu transportul şi taxele vamale, primele preţuri din România sunt foarte mari şi îi asigură comerciantului o marjă de profit consistentă.

Pe ce loc se află România în Europa centrală și de est după traficul de date realizat de pe tabletă şi smartphone

România ocupă locul 13 din 18 în Europa Centrală şi de Est în privinţa traficului realizat de pe dispozitive mobile (tablete şi telefoane inteligente), care a atins 9% în iunie 2014, de la 1% în ianuarie 2011, potrivit datelor companiei poloneze de cercetare şi consultanţă Gemius, scrie Mediafax.

Primele cinci state în acest clasament sunt Croaţia - 21%, Lituania - 18%, Slovacia - 17%, Serbia - 16% şi Macedonia - 14%, iar ultimele cinci poziţii revin Bulgariei - 9%, Rusiei - 9%, Belarusului - 6%, Ucrainei - 5% şi Republicii Moldova - 1%.

La nivelul Europei Centrale şi de Est, ponderea traficului realizat de pe dispozitive mobile a atins 10%, de la 3% în ianuarie 2011, conform Gemius.

"Datorită numărului mare de device-uri, comportamentul utilizatorilor a devenit din ce în ce mai complex, iar obiceiurile de folosire a internetului diferă în funcţie de dispozitiv. În timpul săptămânii 52% din traficul de pe PC se generează în timpul orelor de lucru (între 8 şi 17), în timp ce în weekend, traficul se înregistrează după-amiaza şi seara", se arată într-un comunicat Gemius.

În ceea ce priveşte tabletele, în timpul săptămânii acestea sunt utilizate mai ales după-amiaza, între orele 18 şi 23, iar în weekend sunt folosite de-a lungul întregii zile, de la 9 la 23, cu un maxim de intensitate între 22 şi 23.

"Smartphone-urile sunt folosite în mod egal de-a lungul întregii zile, dar ating un vârf între 21 şi 23 în timpul săptămânii şi între 21 şi 22 în weekend", se mai spune în comunicat.

Atât în România, cât şi în regiune, Apple este cel mai popular producător de tablete. Astfel, în iunie 2014, 71% din afişările din România s-au generat de pe tablete iPad, dar îşi pierde treptat poziţia de lider în Europa Centrală şi de Est din cauza creşterii în popularitate a tabletelor Samsung, mai scrie Mediafax.

"În ceea ce priveşte piaţa de telefoane inteligente, Samsung este lider incontestabil, cu 45% din afişările din România în iunie 2014", se arată în comunicat.

Gemius este o companie de cercetare şi consultanţă online în Europa şi Orientul Mijlociu.

Înfiinţată în Polonia, Gemius s-a extins în regiunea EMEA şi operează în 35 de ţări.

Noutati privind telefoanele mobile 2015

Pe partea tehnica, suntem deja in punctul unei revolutii pe 64 de biti in sistemul Android, odata cu adaugarea de catre Google a suportului nativ pentru aceste sisteme, ca parte a Android 5.0 Lollipop. In doar cateva luni, vom vedea aproape fiecare telefon nou utilizand un procesor pe 64 de biti si nu doar pe cele scumpe. Snapdragon 410 este deja prezent, o versiune a Snapdragon 400 de 64 de biti, despre care ai putea jura ca te urmareste in anul care vine.

Android Lollipop, viitorul telefoanelor pe 64 de biti

Suportul pentru procesoarele de 64 de biti, alaturi de Snapdragon 810, viitorul CPU pilot Qualcomm vor face ca Snapdragon 805 sa arate invechit si depasit. Dar ce aduce acest suport pentru 64 de biti, dincolo de fanfaronada si eleganta? Va insemna ca vom incepe sa vedem telefoane cu 4GB de memorie RAM, impreuna cu un impuls radical si spectaculos dat performantei. Depinde si de dispozitiv, cat este de capabil sa arate ca actualizarea intr-adevar merită, insa aceasta noua caracteristica va veni la indemana pentru telefoanele QHD. Mai multi pixeli inseamna insa si o solicitare mai mare a puterii.

Jocuri in iOS

Insa „androizii” nu vor fi singurii cu avantajul jocurilor si al puterii, in general, fiindca Apple a inceput deja sa foloseasca procesoare pe 64 de biti inca de la iPhone 5S. Unele demo-uri interesante cu ceea ce vom putea sa realizam multumita unei aplicatii numite Metal, au aparut deja. Acesta noua gaselnita a celor de la Apple ofera acces dezvoltatorilor la o putere grafica a procesorului cu cheltuieli generale mai mici, valorificand potentialul la maximum, chiar si pentru unele imagini mai ametitoare. Viitorul jocurilor pe mobil consta in a oferi posibilitatea de a rula jocuri pe care le-ai vedea in mod normal pe PS4 sau Xbox One. Puterea e deja acolo, dar speram ca o vom vedea folosita un pic mai mult in 2015.

Microsoft mizeaza pe hardcore

Trecand de la exploatarea companiilor care sunt prezente cu o multime de schimbari la orizont, ne indreptam catre Microsoft si telefoanele sale Lumia, care tocmai a renuntat la brandul Nokia. Va fi 2015 anul in care sa vedem telefoanele Lumia la conducere? Vor fi acestea schimbate complet sau va continua Microsoft sa falsifice genul de identitate de design Nokia, la fel cum a facut, atat de sarguincios, cu Windows Phone in ultimii trei ani?

Invazie de pixeli

Aceste tipuri de rezolutii ultra-inalte vor deveni foarte frecvente, de asemenea. Cam toate telefoanele de top ale anului viitor vor avea display QHD, la fel ca si G3 de la LG. Mai multi pixeli decat poate percepe globul ocular ar putea insemna, intr-un calcul simplu, teribil de multa rigoare. Unele dintre lucrurile cele mai interesante si noi nu vor fi telefoanele in sine, ci bitii si caracteristicile pe care le folosim.

Accesorizare la maximum

2015 poate fi amintit ca anul castilor USB. iOS si Android 5.0 pot suporta atat iesire audio prin USB cat si prin porturi Lightning, ceea ce inseamna ca simpla mufa de casti poate deveni un pic redundanta. Insa, in anul care vine, accesorizarea se va face de parca sfarsitul lumii se apropie. Asa ca nu putem sa nu ne intrebam daca Apple Watch va avea succesul scontat in 2015.

Iar daca o pereche de casti USB si un amplificator va vor permite sa beneficiati de o experienta de audiofil cu un telefon mobil, nu mai este mult si vom vedea daca si cum se dezvolta Android Wear si daca Apple Watch va face pentru smartwatches ceea ce a făcut iPod-ul pentru playere MP3.